Tuesday, July 1, 2008

Amintiri din tabere...

Aici ii invitam pe cei care au fost plecati in tabara cu agentia noastra sa impartaseasca momentele frumoase petrecute acolo.

8 comments:

Anonymous said...

Eu am tot fost prin tabere de cand aveam 8 ani, adica de 10 ani…cand ma gandesc ca a trecut atata timp incep sa ma simt batrana! Sunt convinsa ca as fi fost cu totul alta persoana daca nu a fi avut parte de aceste experiente. O tabara nu inseamna numai distractie de-o vara, chiar te invata ceva!
In tabara inveti o limba straina in cel mai usor mod posibil: traind-o. Inainte de a invata rigorile gramaticale, o limba trebuie simtita. Trebuie sa-i simti pulsul, sa retii accentul, debitul verbal specific vorbitorilor natali, trebuie retinute cuvintele recurente in limbajul uzual, predilectia pentru anumite expresii si particularitatile fiecarei natiuni. Toate acestea nu pot fi invatate acasa sau la scoala, indiferent de cat de tenace si de talentat esti.
Occidentalii fac totul altfel. Sistemul lor educational este cu totul diferit. Ei te invata cum sa gasesti solutii practice, iti gadila istetimea, te stimuleaza sa analizezi fiecare problema, sa fii creativ si sa gandesti liber. Sistemul nostru are cateva probleme… rigurozitatea comunismului a fost pastrata in programele scolare si in metodologie, insa disciplina aceea conformista… nu. De aceea elevul roman este confuz. Nu vreau sa insinuez ca la ei e bine si la noi rau, sau invers. Eu cred ca e foarte important pentru un om cu experienta sistemului romanesc sa vada cum sunt lucrurile afara.
Intr-o tabara ai ocazia unica de a experimenta viata intr-o tara straina ca unul “de-ai lor” si nu ca un turist profan venit sa vada muzeele si magazinele. Vei sta fie in familii (e un lucru extraordinar sa-ti imbogatesti cultura generala in acest fel) sau in campusuri internationale, niste Turnuri Babel in toata regula.
Tocmai diversitatea asta e cea mai importanta. Nu stiu cati dintre voi au plecat singuri in strainatate de mici. E lucru stiut ca in general se asimileaza mai bine cand esti tanar. E uimitor cum copii de varste la care nu le poti cere prea multe se adapteaza la conditii noi intr-o clipita. Capata experienta de viata, adaptabilitate, devin sociabili, comunicativi, inving timiditatea si-si fac prieteni al caror stil de viata e foarte diferit, care mananca altfel, care se imbraca altfel, care traiesc altfel. Multi au depasit rasismul sau prejudecatile, devenind toleranti fiindca au invatat mai multe despre anumite culturi.
Chiar simt ca taberele m-au imbogatit mult ca persoana si ca m-au ajutat sa evoluez. E o experienta care are multe de oferit.
Si cel mai bun lucru e ca nici nu-ti dai seama cand inveti atatea, pentru ca te distrezi tot timpul, cuvintele incep sa-ti vina natural, iti face placere sa te implici in proiecte, esti atent la cursuri fiindca e interesant, si toti oamenii sunt prietenosi pentru ca toti au acelasi scop ca si tine: sa se simta cat mai bine!

Sanziana

Anonymous said...

In aceasta vara am avut placerea sa merg in tabara de limba germana de la Oberwesel. Nu am cuvinte sa descriu ce experienta minunata a fost! Intr-adevar, acolo era un mini-turn Babel, persoane din toata lumea, de diferite culturi si natii, adunati impreuna si legand prietenii.
M-am simtit excelent, am avut ocazia sa experimentez viata intr-un oras european si sa imi pun la punct germana. Acum pastrez amintirile din tabara, amintirile unor momente nepretuite, care au insemnat mult pentru mine.
Consider ca aceasta oportunitate a taberelor internationale este un lucru extraordinar, si ma bucur ca am putut beneficia de ea. Anul urmator, sigur voi reveni la Oberwesel!

Anonymous said...

Anul acesta am calatorit in vacanta de vara in Cuba. Cum doream sa imi perfectionez spaniola, am ales tabara de studiu din Havana. Deoarece informatiile legate de aceasta zona nu abunda pe forumurile in limba romana, voi incerca sa impartasesc din propria experienta tuturor celor interesati. Fiind o tara destul de indepartata multi pot fi reticenti, dar nu au de ce.
In primul rand, viza se obtine usor. Personalul de la ambasada este foarte amabil. In cazul meu, atat la sosire cat si la plecare formalitatile de vama au decurs fara probleme.
In ceea ce priveste scoala din Havana, nu am decat cuvinte de lauda atat pentru profesori cat si pentru personalul auxiliar. Persoana de contact cu care interactionam zilnic a avut grija ca timpul petrecut acolo sa fie cat mai placut. In acest sens, se ingrijea nu doar de rezolvarea eventualelor probleme administrative, cat si de organizarea unor evenimente sau excursii extracurriculare la care participau, de regula, toti studentii. Corpul profesoral este alcatuit doar din profesori nativi, iar studentii, erau majoritatea din Europa, desi am avut si colegi Nord-Americani.
Cat despre cursul in sine, in prima zi am dat un test de nivel, care este oral, dupa care am fost repartizati pe grupe. In cadrul orelor se pune mai mult accentul pe conversatie, dar se face si gramatica sau compozitie. Eu am facut parte dintr-o grupa deosebita(avansat) si am putut sa le imbinam cu succes pe toate trei.
Intr-o astfel de vacanta nu trebuie omisa insa componenta turistica. Havana este un oras care trebuie vizitat macar o data in viata. Daca timpul si posibilitatile financiare va permit, va recomand sa luati si excursii optionale in alte orase din tara. Dureaza de regula o zi sau doua, dar ofera experiente de neuitat.
In legatura cu valuta, e bine sa luati euro, franc elvetian sau dolar canadian. Dolarul american are cel mai dezavantajos schimb, taxandu-se cu 10%. Schimbati la aeroport, banca sau la CADECA (Casa de Cambio) din hotel. In acelasi registru, va sugerez sa va informati in legatura cu varii aspecte, de la clima pana la formalitatile de vama, (care nu sunt complicate, dar e bine sa fie cunoscute). Atat timp cat pleci pregatit, lucrurile nu au de ce sa nu mearga asa cum iti doresti.
In incheiere as sublinia faptul ca a fost o experienta minunata. Pentru cine traieste prin si pentru multiculturalism si diversitate nici nu are cum sa fie altfel. O astfel de vacanta nu iti imbogateste doar cunostintele de limba, este o experienta inaltatoare in sine, prin locurile pe care ai onoarea sa le vezi si oamenii cu care ai ocazia sa interactionezi.

Anita said...
This comment has been removed by the author.
Anita said...

Cum fac in fiecare an, asa, si anul acesta m-am dus la Targul de Turism, in Bucuresti, unde cineva mi-a dat in mana o "brosura" cu niste oferte interesante. Sa inveti o limba straina la ea acasa. Din prima clipa mi-a placut aceasta ideie asa ca am cautat pe net mai multe informatii, si asa am ajuns pe aeroport pe 12.iulie 2009. Aveam niste emotii foarte mari, habar n-aveam ce o sa fie, cum o sa fie, cine ma astepta, cu cine o sa stau, daca o sa-mi gasesc noi prieteni sau nu, daca o sa ma descurc singura in acest oras imens, daca o sa reusesc sa invat ceva...am avut o groaza de intrebari si nici un raspuns. M-am urcat in avion care ma ducea in Paris, orasul modei, a culturii, a artei, a dragostei.
Cand am ajuns la aeroportul din Paris am inceput sa am emotii si mai mari. Am luat valiza si am mers spre iesire, unde am vazut-o pe femeia cu hartia pe care era numele meu...parca m-am mai linistit putin. Femeia a fost putin ciudata, dezordonata dar foarte de treaba si m-a dus la rezidenta, viitoarea mea locuinta pentru urmatoarele 2 saptamani, unde m-a asteptat directorul scolii. El m-a dus sus in camera, unde am cunoscut-o pe colega mea de camera. Ea era din Rusia, o fata prietenoasa si draguta.
Apartamentul a fost ok, chiar mi-a placut.
Despre scoala si profesori am numai cuvinte de lauda. De cate ori am avut nevoie au sarit sa ma ajute. Cursurile au fost foarte interesante, si am invatat mult despre cultura franceza dar si despre alte culturi,ale colegilor.
In cateva ore mi-am facut niste prieteni extraordinari, din toate partile ale lumii. Cateodata in metrou oamenii se uitau ciudat la noi ca vorbeam in 5 limbi :), incercam si noi sa ne intelegem.
Parisul e superb! Sunt foarte multe lucruri de vizitat, muzee, parcuri....multe locuri pentru distractii.
E un oras extraordinar! A fost o experienta de neuitat! M-am simtit foarte bine!
O astfel de experienta recomand pentru toti care au posibilitatea sa o incerce. Dupa aceasta "excursie" m-am schimbat si eu destul de mult, dar scopul meu de viata a ramas aceeasi: sa calatoresc, sa lucrez in turism si sa invat limbi straine! :)

tusca said...

Buna.Sunt o mamica foarte fericita .Fetita mea care are 12 ani anul acesta in luna iulie a fost pentru 2 saptamini la o familie in Germania la Holzkirhen.Pot sa va spun ca s-a simtit minunat ,si-a dat drumul la limba germana ,si a avut parte de o multime de activitati sportive si nu numai.In ultima saptamina plingea la telefon ca de ce trebuie sa se intoarca ca ei ii place viata si curatenia de acolo si o sa ii fie dor de acea familie.Profesorii s-au purtat foarte bine si au pus accent pe limba vorbita nu pe scris si citit.
Inca odata multumiri doamnei Cojocarescu si sper sa colaboram in continuare.

Maria Teodora Stefan said...

“American dream” , “Visul american” devenise tot mai aproape de mine.
Cu fiecare mila parcursa deasupra Oceanului,cu fiecare nor strabatut eram tot mai emotionata si nerabdatoare sa pasesc pe pamant american,
in frumoasa Californie.
Los Angeles,”orasul ingerilor”era acum al meu si ma puteam bucura de el la tot pasul. Palmierii,nisipul fin,oceanul,surferii, apusul,strazile inguste si agitate,maretia cladirilor,toate erau pozitionate strategic pentru a-mi capta atentia si a ma fascina cu frumusetea lor.
La aeroport am avut parte de o primire foarte frumoasa.
O imbratisare,o strangere de mana m-au detensionat,facandu-ma sa uit ca sunt la peste 2.000 km de Romania. Emotiile sau tensiunile firesti disparusera. Pur si simplu dadeam frau liber comunicarii fara a ma eschiva.
Loyola Marymount University…poate suna academic dar va asigur ca nu te-ai fi putut simti mai bine decat acolo,asa,cu acei oameni minunati.
Gheata s-a spart demult si incepusem deja sa socializez.
“Hello,I’m Maria.How are you?”sunt clisee des folosite dar care de cele mai multe ori ajuta.Zambete,glume,imbratisari,activitati in grup,toate acestea au rupt barierele nationaliste,diferentele de ordin social sau religios si au facut ca italienii,spaniolii,francezii si polonezii sa se inteleaga cu singura romanca de pe acolo
Inca din primele zile am inceput sa facem plimbari,cumparaturi,
sa ne distram. Malibu Beach si Venice Beach au fost primele escapade, bineinteles dupa un somn bun de aproape 10 ore:).
Orele de limba engleza erau din ce in ce mai placute.Mi-a placut foarte mult ca s-au concentrat pe a comunica in engleza,a ne descoperi si a socializa uitand ca eu sunt romanca,iar el italian,francez.


Zilele urmatoare,toate de altfel au fost pline.De dimineata pana seara.
Santa Monica…superb.Volei pe plaja,poze,soare,nisip,poze,sare,valuri,iar poze=distractie…

Getty Museum si Mexican Village au dinamizat decorul,imbindand cu success distractia si peripetiile cu delicatetea tablourilor lui Van Goch si coloristica deosebita a costumelor mexicane.Staples Centre si UCLA au integit un intreg itinerariu al cunoasterii.
Dar cele mai frumoase zile abia acum urmau sa vina.
Si pentru ca ce e mai bun se lasa pe sfarsit,am sa tin putin suspans.
Ce poate fi?Cand spui Los Angeles la ce te gandesti?
Evident…HOLLYWOOD. Ce poate fi mai frumos decat sa calci pe urmele lui Michael Jackson, Charlize Theron,Hale Berry,sau Al Pacino pe lunga,stralucitoarea si prea faimoasa Walk of Fame?Sau sa iti masori amprentele cu cele ale lui Jhonny Depp,Harry Potter sau Will Smith in fata Teatrului Chinezesc de pe acelasi Hollywood Boulevard?
E un sentiment foarte placut sa fii acolo si sa realizezi ca un simplu boulevard cu marmura neagra te poate fascina atat de mult.
Mi-a placut sa dansez in cescutele din Disneyland, sa pasesc pe platourile de filmare ale serialului”Neveste Disperate”din Unviersal Studios si de asemenea sa observ efectele speciale folosite de faimosii regizori in filme ca “Indiana Jhones”sau “The Fast and Furious Tokyo Drift”.
Cu siguranta a fost cea mai frumoasa tabara in care am fost.
America nu se compara cu nimic.
O sa port mereu in suflet prima calatorie peste ocean ca cea mai placuta experienta din care am avut ce invata si pe care sper sa o repet curand.

I left my <3 in USA

Maria Teodora Stefan said...

Mi-ar fi placut sa iti trimit mai multe poze,doar ca merg foarte greu prin mail:(

Eu am un cont pe facebook unde le-am pus - Maria Stefan.
sau daca vrei lasa-mi un id,ti le trimit pe mess[daca folosesti;))]
:-??